Durerea pe care nu o simt - RO

Undeva departe Emo?iile ?i-au facut adapost Afara ploua ?i e frig.. Ele, tremura, sperând la un anotimp mai bun Înainte de pisc, au fost îndrumate de un calugar El le-a urnit din loc ?i le-a dat direc?ia spre Vârful Exprimarii Dar când au ajuns acolo, le-a parasit cum s-a înnoptat Iar ele înca se întreaba daca e pentru ca a ajuns sa le cunoasca Tremurând, î?i spun pove?tile lor personale De la întâmplari fericite ?i pâna la trairi terifiante ?i în tot acest timp afara e bezna Iar ploaia devine zapada Diminea?a vine cu o întrebare: "Ramânem pe Vârful Exprimarii sau coborâm în Valea Reprimarii?" Acolo în vale este cald ?i tihna. Nu e nicio durere, dar ?i nicio placere. Oare cum e mai bine? Aici sau acolo? Acum sau mai încolo? Oare mai au o cale? O cale ?esuta din pove?tile pe care tocmai ?i le-au spus? Dupa ce au fugit de Valea Reprimarii ?i au suferit pe Vârful Exprimarii, care e calea catre Marele Echilibru Interior?